Relațiile la distanță și gura lumii

În general, gura lumii este proastă deci să nu țineți cont de ea. De aceea spun mulți că trebuie să te înconjuri cu oameni mai buni decât tine fiindcă așa vei avea mereu ce învăța și cu cine vorbi. E imposibil să ai așteptări mari de la toată lumea, uită-te la timeline-ul tău de pe Facebook, pentru un om fain, care postează ceva interesant, sunt alți cinci care postează numai imbecilități. Mă rog, am dat exemplul ăsta ca să înțelegeți că nu vreau să generalizez, dar gura lumii este proastă. Și eu am fost prostul și mai mare. Mereu mi-a păsat ce crede lumea despre mine. Și acum câteva zile mi-am pus întrebarea: “De ce?”

Tot acum câteva zile am citit și un articol, din multele articole și dezbateri citite pe această temă de-a lungul timpului, despre relațiile la distanță care nu rezistă. De ce? “Toți patru sunt fericiți! Hahaha (un râs de cretin)“. Fuck you, fuck you and fuck you too! Am auzit de multe ori fraza asta atunci când am fost implicat într-o relație la distanță. Mă enervam de fiecare dată. Ideea e că poți cunoaște o persoană care chiar îți place din toate punctele de vedere și de care ești entuziasmat și cu care te simți bine, o persoană pe care o cauți de mult timp. Dar există foarte multe șanse ca acea persoană să nu fie din oraș/țară cu tine. E așa de ușor să renunți, dar de ce ai face asta?

Nici mie nu mi-au dat prea mulți o șansă, dar am avut momente de curaj și în care nu mi-a păsat de ce cred alții și în acele momente am reușit multe. Da, am avut o relație la distanță timp de un an și un pic. Nu, nu credeam că voi fi în stare să o țin, dar nu am simțit că mai am nevoie de altceva pe acel plan și am decis să lupt pentru asta. Pentru că asta era ceea ce-mi doream și ce voiam cu adevărat. Cu ea era cel mai bine, mă exprimam la fel cum gândeam și totul devenise foarte confortabil și plăcut. Îmi plăcea ce aveam, doream să am mai mult din ceea ce aveam deja și mă mândream cu ce aveam. Și de ce aș fi ținut cont de alții? Nu voi sta în casă cu ei. Nu mă voi certa cu ei, nu mă voi lăsa mușcat dimineața de ei. Nu simțeam nevoia de a dobândi altceva, nu simțeam nevoia să epatez, să flirtez sau mai știu eu ce. Totul era bine și rău în același timp, pentru că era distanța. Dar am înțeles destul de repede că lucrurile care merită nu le obții așa ușor. Nu, nu am renunțat la nimic, doar am realizat că trebuie să ies din zona mea de confort, să acționez pentru că viața nu îmi garantează nimic. Te naști, apoi depinde de tine. Și de aceea nici nu am avut nevoia de părerea lumii, pentru că știam ce aveam de făcut. Oricum, cei care chiar îmi erau apropiați m-au încurajat mereu. Și cu această propoziție puteți reveni la treaba aceea cu oamenii cu care te înconjuri.

Dacă știi ce îți dorești și vrei ceva cu adevărat, iar acea persoană nu este lângă tine, ci la distanță, nu înseamnă că trebuie să renunți ci să reziști și să faci tot posibilul să transformi distanța în nimic. Cine-ți spune că o relație la distanță nu rezistă e prost sau nu a cunoscut ceea ce căuta. Pe noi, astăzi, nu ne mai desparte niciun kilometru și nu înseamnă că a fost ceva ușor, dar a meritat. De aceea, unul dintre target-urile mele pentru 2014 este să nu mai țin cont de părerea celor de care nu mă leagă nimic, pe care nu îi cunosc, respect sau admir. Pentru că este mai bine pentru mine să-mi pese doar de ce cred eu, ai mei, și cei pe care-i respect și care mă inspiră. Deci dacă sunteți irelevanți, neinteresanți și sunteți unul dintre acei cinci care postează pe lângă unul fain pe Facebook, puteți să vă băgați opiniile în cur. Scuzați-mi franceza!

Dan Novac

Java & Web Developer | selective nerd, adventure seeker, wanderer.

4 thoughts on “Relațiile la distanță și gura lumii

  1. Excluzand modul de exprimare, articolul este unul foarte frumos. Intr-adevar, cred ca iubirea nu tine cont de distanta, desi nu pot spune ca pun garant propria experienta.

    1. Apreciez că citești.
      La modul de exprimare te referi că am eu un stil cam prost de a pune ideile pe foaie sau la faptul că nu m-am abținut să folosesc anumite cuvinte cam urâte prin diverse locuri?
      Serios întreb. Nu sunt ironic, am mai primit un feedback asemănător și vreau să fac cumva să repar greșeala asta.
      Mersi!

  2. “nu mă voi lăsa mușcat dimineața de ei”. Frumos și bine spus! Foarte drăguț articolul, cu tot cu limbajul neadecvat dar totuși, adecvat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *