Critic neoficial la RMA 2013

Piața Sfatului îngrădită, muzica de la radio pe scenă, prea multă lume să-mi respire în ceafă și să mă calce pe picioare și bilet de intrare. Neah, am spus marelui eveniment de decernare a premiilor muzicale românești. Am ales să mă plimb prin Brașov și să intru într-un pub genial – Bistro de l’Arte. Să-l încercați dacă treceți prin centrul Brașovului și sunteți turist, deoarece brașovenii cred că știu foarte bine despre ce este vorba. După ce am plecat din Bistro am spus să ne mai plimbam puțin prin centru, ceea ce ne-a dus pe lângă gardul mirific din sârmă pus de organizatorii RMA 2013. Nu a trebuit să pierdem prea mult timp pe acolo, că mi s-a dat încă un exemplu de ce contează foarte mult zona geografică în care stai, în România. Și, în funcție de aceste zone, există diferențe de civilizație, cultură, oameni. Văzându-ne prin prejur, o familie a venit la noi și ne-a întrebat dacă vrem să intrăm la premii fiindcă ei vor să plece și nu au ce face decât să arunce brățările date la casa de bilete. De ce nu, mi-am spus, și arâtându-mi încheietura fără nicio jenă sau vreun cuvânt spus gardienilor, am mers în fața scenei. Mi-am făcut nervi din primele zece minute, deoarece nu puteam sta fără să fiu împins la fiecare două minute de câte un grup voiajor de fetițe și băieți care voiau să vadă Lala Gang(bang) sau Cabron – raperul anului sau mai știu eu ce.

Un singur eveniment de la RMA-urile de anul acesta îmi stârnea interesul, momentul celor de la Okapi Sound, mai ales că auzisem eu într-un interviu că Grasu XXL urma să lanseze o piesă nouă la acest eveniment. Am fost să mănânc atunci când a cântat Grasu. Am aflat asta abia la 1:30 atunci când s-a terminat decernarea și cei de la Okapi încă nu veniseră chiar dacă eu îi mai așteptam. Poate, poate. Poate după artificii, poate după ce cântă Hrușcă și Fuego sau după concertele de iarnă ale lui Stefan Bănică, dar nu, nici urmă de Okapipi. M-am linișit, oricum, a doua zi când am văzut performanța lor și am văzut că nimeni nu a lansat nimic nou. Puteți vedea și voi aici prestația lor live.

Show-ul a fost okeish. Scena a fost mare și sonorizarea bună, iar unii artiști au avut momente faine. Alții au devenit mult mai penibili decât erau. Majoritatea se includ aici. Adică făceau, dregeau, erau prin topuri, poate încă mai sunt, dar tot ce puteau screme pe scenă era o prestație playback. Și aia vai de mama ei. Singurele momente live care au fost mai faine au fost făcute de: Delia (care e șmecheră), Cargo, Sore și, probabil, cei de la Okapi, dar pe care nu i-am văzut. Ah, era și Chirilă pe acolo și a făcut show, dar mi-a înfundat iarăși urechile cu piesa aia pe care o auzi oriunde. Restul, bine că se pot dezbrăca, fiindcă altfel, probabil, căutau prin gunoaie. La modul artistic vorbind. Și Chirilă s-a dezbrăcat. Pe bune, acum.

Premiile?! Hahaha! Alea-s premii? NU. Trebuia să mă conving și live că alea nu sunt premii. Când cel mai bun hip-hop îl câștigă Puya cu maidanez, lasă-mă să judec în ce fel vreau eu premiile astea. Sper să fie eutanasiat, oricum. Nu toți, Puya doar. Sau măcar întors în timp și lăsat la melodia Vorbe. Aia era best hip-hop. Mă rog, cert e că nu ați pierdut nimic, în niciun an de vreo patru încoa’, dacă ați ratat așa numitele Romanian Music Awards.

Dan Novac

Java & Web Developer | selective nerd, adventure seeker, music picker.

4 thoughts on “Critic neoficial la RMA 2013

  1. in afara de melodia de la OKAPIpi, nu cred ca a fost vreo-una care sa sune a rap t.t, puneai un album DOc w/e si aveai 12 melodii peste(l-am dat random pe doctor)
    in rest nustiu de celelalte genuri, nu ascult ,nu e treaba mea.

    1. Stiu ce zici. Se pare ca am pierdut momentul serii cu care aveam ceva legatura:)). As vrea sa mentionez ceva la DOC. Puneai un album DOC! nu una dintre melodiile nou-lansate, ca nici alea nu prea suna a ce trebuie.
      Ma bucur ca mi-am gasit “tovaras” de discutie pe blog despre hh, seriale, carti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *